Metamofroza
de Cosmina Cristea
S-a asternut noaptea peste sufletul meu…
Mi-e frig si tanjesc dupa lumina.
Umbre uriase imi sfarteca speranta
Si deznadejdea e al meu stapan.
Bobite mici de pace se preling din ochii tulburati
Si disperarea imi da tarcoale;
Sagetile mortii scrijelesc pe pielea-mi amortita
Si de-acum, pacatul e al meu stapan.
Imi privesc chipul in oglinda lumii,
Dar, vai…ce vad?
Mi s-a schimonosit si fata si privirea
Si ura se-oglindeste in al meu act
Pielea-mi miroase a pacat
Si mucegaiul a cuprins odaia mea.
Mi-e frica de mine, de eul meu…
Doamne, sunt pacatos!
Cuprinde-ma din necuprins…
Tacere…
Ceasul mortii s-a oprit din a lui ticait.
O mana calda mi-a atins obrazul,
Dar nu-ndraznesc a mai privi.
Un brat puternic mi-a cuprins fiinta
Si un un miros placut m-anvaluit pe dat’.
E El! Mantuitorul!
A coborat din cerul sfant in groapa mea!
Fata-i blajina si zambetul e cald.
M-a luat in brate si mi-a soptit ceva,
De-ndata, prezenta Lui a-nvaluit odaia
Si Duhul Sfant e-acum carmaci,
Si Roadele-mi inunda viata una dupa alta…
Sansa
de Gabriela Barbos
Daca simti in suflet un greu ce te apasa
Si vrei sa faci un bine, dar raul nut e lasa
Daca ai in spate un sac cu greutate
In care este stransa o mare de pacate
Si vrei sa scapi de ele, uitarii sa le dai
Acuma ai o sansa ca sa ajungi in rai.
Aceasta sansa nu este la oameni
Aceasta sansa in lume nu o vei gasi.
E sansa de la Golgota, la cruce
Unde a murint un Om, un Fiu de Rege.
E chiar Hristos, din cer de sus venit.
Da, El pentru tine acolo S-a jertfit.
El te iubeste si pe tine, asa cum m-a iubit pe mine
Si sus pe cruc, S-a jertfit si pentru tine.
Si greul care te apasa, si raul care nu te lasa
Si sacul cel cu greutate, pacatele ce te apsa
Vrea toate in marea adanca sa le arunce
Si-n cer la El vrea sa te ridice.